RO: Mandinga – Zaleilah

Articol de Doremi Falsescu:

Îmi pasă de Eurovision la fel de mult cum îmi pasă de Mamaia. Festivalul, nu bunică-mea, că pe ea o plac, kind of…

Maneaua aia care tot cântă în magazinele unde sunt târât de nevastă-mea în ziua de salariu este cântată de Mandinga, am aflat eu de la o vânzătoare amabilă. Prea amabilă, că n-o întrebasem nimic, doar mă scremeam de durere într-un colț, cât mai departe de boxele exagerat de gălăgioase pentru acel loc.

Dar să urmărim videoclipul. Că doar n-o fi cu fete în bikini pe plajă… wait!… Damn it! Fete în bikini pe plajă din start. Tema asta este atât de folosită în videoclipurile românești pe cât e de folosită formula “VEZI AICI” în tabloide. Adică prea mult, mult prea mult.

Revenind la videoclip: fata îmbrăcată ca o prostituată (o prostituată bătrână, dacă mă întrebi pe mine) găsește un inel magic în toaletă. Inspirat început! Inelul o trimite urgent în vârful clădirii aleia înalte (prea înalte, dacă mă întrebi pe mine) din Dubai. Ea se miră la început, ceea ce îmi dă pe moment speranțe că înțelege penibilul outfit-ului ei! Era în chiloți argintii printre copii și babe, în mijlocul orașului plin de arabi musulmani, era firească uimirea ei.

Pe dracu! (și să mă scuze pentru limbaj atât creștinii cât și musulmanii care citesc acest articol)

Elena (căci așa se numește bruneta în chiloți argintii teleportată între copii și babe în inima musulmanilor – deci să-i spunem pe scurt Elena, de acum) iese în oraș fără nicio problemă. Merge pe străzi îmbrăcată în mov. Ajunge în deșert singură și dansează în vârful dealului. Și tot așa, n-am avut răbdare să număr rochiile că m-am dus să-mi fac o cafea.

Eh, iat-o pe diva noastră pe un yacht cu un tip cu ochelari de soare. Care apoi nu mai apare. Deci nu e iubitul ei, că ei îi place să se plimbe singură pe străzi și prin toalete. Cam despre asta e vorba în videoclip: Elena în sute de fuste colorate, prin Dubai, în vacanță. De unde deduc că managerul nu a avut bani să trimită toată trupa, și mai bine a făcut, că mustăcioșii ăia de la trompete nu ar fi fost sexy în chiloții argintii. Vorbesc serios!

Hai frate, nu-mi mai trimiteți piese din astea! Puteam să jur că e o manea house cu fete în bikini care și-au greșit industria. Sau nu și-au greșit-o?…

RO: C.T.C. – concert in club Athos Baia Mare 2012

Articol de Florin Grozea


Aseară în clubul Athos din Baia Mare am văzut pentru prima dată [după 7-8 ani] un concert C.T.C. – Doc, Deliric1, Vlad Dobrescu.

Pentru mine este o surpriză plăcută că România ascultă și consumă hip-hop românesc, deși acum câțiva ani presimțeam creșterea acestui gen muzical. Totuși, când vorbeam despre rapperii români care vor avea succes într-un viitor fericit mă gândeam la artiști precum Grasu XXL, Guess Who, Maximilian – artiști care au fost mereu accesibili.

Nu mi-am închipuit vreodată că C.T.C. va avea succes comercial [Controlul Tehnic de Calitate este una dintre cele mai vechi trupe hip-hop și cu siguranță una dintre cele mai necomerciale și mai criptice trupe] !

Trăim într-o Românie foarte diferită dacă sute de puștani cântă:

Ascunsi dupa masti de fier ca robotii.
Hoti cu totii, privind neputinciosi ca idiotii
Cum ne furam copilaria si ne privam de-emotii.
La al catelea zavor din spatele portii
Nu lasi pe nimeni sa intre.

Crește sufletul în mine când văd puștanii în club că nu mai strigă (doar) mamacita faci favor:-)
Aseară mi-am amintit de ce îmi place hip-hop-ul…
Este vorba despre energie, despre descătușarea unor forțe interioare, despre atitudinea anti-sistem. ’Sistemul’ poate fi tirania unor politicieni sau a unei clase politice, poate fi un sistem de valori greșit, poate fi o stare de fapt sau o inegalitate socială. ’Sistemul’ poate fi un trend, moda popcorn, moda pițipoancelor, prostul gust, lipsa de educație.


Rapperul este poetul modern care ridică pumnul și atrage atenția asupra tarelor sistemului, nu e neapărat băiatul de cartier care se plânge de sărăcie [o prejudecată despre hip-hop pe care încă multă lume o are]. Doc, Deliric1 și Vlad sunt niște bărbați culți, elitiști, cu atitudine, oameni care cred că pot aduce o schimbare în mințile ascultătorilor cu jocurile lor de cuvinte și cu trimiterile la concepte filosofice și scriitori clasici.


Trăim într-o Românie nouă dacă trei sute de liceeni cântau în cor un hip-hop elitist într-un club din Baia Mare!


Trei sute de tineri azi, câteva mii mâine, întreaga țară în curând.




US: Rihanna feat Calvin Harris – We found love

Articol de Solbemol Acordescu:

Unde pune mâna tata Jay crește frumos!

Mai că-mi vine să-i cred pe cei ardeleni, cei munteni și cei conspiraționiști care spun că Jay-Z este în Francmasonerie, în guvernul mondial, în CIA și în Secta lui Bivolaru… și cică d-aia are atâția bani și atâta succes! Jay-Z a descoperit-o pe fata asta din Barbados și de atunci urechile și ochii ne-au fost invadați de Rihanna pe toate canalele.

Rihanna e genul de artist de care nu poți scăpa, că e peste tot: la radio, la tv, în reclame, pe net, pe coperțile revistelor. Azi cântă raggae, mâine balade rock, alaltăieri dance-uri ușoare de club, răsalaltăieri arănbiuri siropoase. Uneori ne place de ea, alteori o urâm.

Azi nu suntem impresionați. Calvin Harris este noul David Guetta sau ce naiba? Că așa ni-l propun americanii, cei speriați de criză dar mai speriați că nu mai au idei de muzici bune și trebuie să apeleze la frații lor engleji și chiar la verii lor nepopulari franceji. Noi am fi votat cu un Tiesto sau Daft Punk, că Harris ăsta e cam moale, chit că produce electronică de când popcorniștii din Kristal erau la grădiniță în grupa mică…

Dar hai să revenim la găinile noastre francmasonice…

Rihanna vrea să șocheze, că prea i-a luat-o Lady Gaga înainte. Și chiar că ne-a șocat (NOT!) cu un clip gen Trainspotting – mamă ce dor ne e de un Underworld curat!

Nu, pe bune acum, fata se chinuie. Dar prea se chinuie pe față. Prea pentru tiineigiării ăia americani îndopați de fastfood și fastmedia și fasteducation, care nu înțeleg nimic și caută francmasoneria în orice, copiii bătrâni cu părul ars și cu ochii goi – sclavii sistemului de îndobitocire american.

US: Pitbull feat Marc Anthony – Rain over me

Articol de Solbemol Acordescu:

Cineva m-a pedepsit și mi-a trimis acest videoclip ca să sufăr ca un gay în ploaie!… Cineva care mă urăște rău de tot, că tocmai reascultam integrala Pink Floyd remasterată și nu voiam să fiu întrerupt.

Dar dacă tot am ieșit din stare hai să vă spun de ce n-o să mai mănânc azi nimic.

Și acum uită-te la clip. Nici tu nu mai poți trăi și te gândești la sinucidere? Vrei să te arunci ca și mine pe balcon, să-ți pui capăt zilelor și suferinței? Să faci pasul către abis? Un abis cu ploaie, desigur.

Nici nu știu de unde să încep…

Ce e mai penibil: videoclipul plin de imagini clișeu? interpretarea de manelist peltic a câinelui cubanezo-american? țipetele lui Marc după J.Lo în ploaia artificială? costumul de lăutar al Pitbullului?

Pitbull s-a transformat dintr-un rapper decent într-un raga-manelo-rap-star (mai știți Gasolina?) și apoi într-un artist pop-dance îmbrăcat mereu în alb, cu ochelarii de soare pe ochi și atitudine de Romeo Fantastik! Nu pe bune, ce seamănă ăștia doi, nu vi se pare?

Stă cineva să asculte ce îngână rapperul-devenit-sexsimbol? Că am impresia că sunt aceleași versuri pe toate cele 229 de single-uri pe care le are tipul în topurile actuale. Toate featuring cineva… Zici că e Mama Omida: veniți la Pitbull și toate piesele voastre vor fi hituri, că am eu vraja mării și a pădurii în costumul meu alb.

Umblă un banc pe net: cică Pitbull are un nou featuring de succes, în colaborare cu el însuși.

Orice ar fi mai bun decât acest Rain on me, jur…

US: Sean Paul feat Alexis Jordan – Got 2 Luv U

Articol de Doremi Falsescu:

De la Sean Paul nu ne așteptam să se apuce de balade profunde și versuri pincfloidiste, dar pe Alexis Jordan parcă n-o vedeam așa de jos…

Dar ce să te aștepți de la melodie al cărui titlu seamănă cu sms-ul tembel al unui copil tembel din America tembelă? Ooops, am zis de trei ori “tembel”? Acum că tot am zis “tembel”, hai să te uiți un pic la el! (glumă internă, inspirată de celebra strofă a lui Chris de la Look At Me Now).

Refrenul este adânc și deștept: se repetă de patrușnouă de ori titlul piesei, pe nas, cu Auto-Tune-ul la maxim. Piesa o salvează cât de cât Alexis cu vocea ei faină și cu ochii ei faini, de minionă central-americană. De unde e fătuca? Nu ne interesează, arată exotic, să zicem că e din Barbados! Hm, nu că de acolo e Rihanna și se supără ram-pam-pama-girl… Ei, lasă că e bună de oriunde o fi ea, Alexisa lu‘ tata!

Din strofe n-am înțeles prea mult, că oricum accentul lui Șampon e al dracului de encriptat, nu ne lasă neam! să înțelegem ce vrea să zică. Și mai ales de ce e musai să te iubesc… de patrușnouă de ori pe minut…

Videoclipul? E la fel de bun precum piesa! Filmat în niște cazinouri unde artistul cântă probabil moca, pe o ciorbă și un hamburger. Cum ne-am dat seama? Ia uitați-vă dacă publicul îl privește pe hartist sau e pur și simplu în club, dansând, un pic jenați de tipul cu creastă care țipă la ei așa, tam-nesam.

Vă lăsăm cu melodia, în speranța că cele patrușnouă de repetiții (le-am numărat, îți dai seama câtă pasiune punem în articolele astea dacă stăm să numărăm copy-paste-urile lui Șampon?) nu ne vor șterge pe creier cu 10 difuzări pe oră la radio. Aaa, deja se întâmplă? Damn it, Sean, now I‘ve got to love YOU?!

RO: Vunk si Antonia – Pleacă

Articol de Doremi Falsescu:

Copiii moșului, astăzi învățăm lecția: Cum să iei doi artiști buni, o piesă bună și să lansezi un produs prost.

Cornel Ilie e dandy pentru studentele pierdute și visătoare, un semi-rocker care face muzică decentă, pe alocuri funny, uneori chiar smart.

Antonia e frumoasă-sexy-oh-my-god-so-sexy, o apariție superbă în muzica românească! Și pe cât e de frumoasă pe atât de talentată este… Ce mai, pachet complet! În redacție băieții sunt morți după ea iar fetele sunt invidoase. Deci e de bine!

Piesa o știm de acum câțiva ani de la Eurovision, parcă. Era cântată de Tina, o artistă despre care nu știm și nici nu vrem să știm prea multe. Melodia a făcut ceva valuri, se pare, dacă Vunk a hotărât să o preia și să pună toți banii pe ea. Bani puțini, după câte veți vedea mai jos, în frumosul videoclip :-(

Anyway… long story short: foarte prost videoclip. Nu ridică melodia deloc, melodie care oricum șchioapătă la interpretare, cu o Antonia care sună ca la Mamaia 1988, într-un imens contrast cu impresia care ne-a lăsat-o pe single-ul ei Marionnette.

RO: Pepe – Arunca-mi o privire

Articol de Prostescu Pleibeceanu:

O me ge.

Pepe s-a folosit de valul de atenție căpătat (ne)meritat de divorțul de diva furioasă și s-a relansat. Sau nu? Unii zic că s-a relansat, dar unde s-a relansat, că la mine în cartier tot manele și popcorn aud, în niciun caz latino-Gipsy-Kings.

Omu‘ zice bine cu vocea, ce-i al lui e al lui. Dar melodia este atât de plată că am uitat-o înainte să termine refrenul. Primul refren. Foarte afectat de altfel. Gen Angela Similea la masculin, pe ritm de flamenco…

Zice el în piesă: poate nu e momentul să mă apropii acum. Păi ce să zic? poate nu era momentul să lansezi această melodie, Pepe :-)

Sau l-au obosit antrenamentele la Dansez Pentru Tine? Mai e în concurs? Cine mai are cablu să-mi spună ce face latino-lovăru‘ în concurs? Hai că dau o bere. Ba nu, dau o castanietă. Să o ia el și să fugă în țara căpșunilor.

Mai că ni se face dor de izul telenovelistic de la Numai Iubirea, probabil cel mai mare hit al lui… Eh, nu ni se face dor, doar am glumit.

RO: Delia – Dale

Articol de Prostescu Pleibeceanu:

Delia a încercat toate stilurile muzicale, nimic nu i-a scăpat! De la dance la R&B, apoi clubbing, muzică lăutărească, un pic de manele underground să nu știe toată lumea, iar pop, iar dance, hip-hop și el hop… și tot așa!

Atunci de ce te miri că auzi o piesă de inspirație Swedish House Mafia mixată la foc mic cu popcornească d-asta de Inna plus niște turbo-folk? Nu te mira, că tot Delia este ea, și ea poate cânta orice.

Orice, auzi? Orice!

Dar hituri când mai auzim de la ea?, mi se șoptește în cască, întrebare bună având în vedere că de la Sufletul meu din 2006 stilurile s-au schimbat, hiturile s-au ascuns în pădure, apa trece, pietrele rămân…